By ARP

Ideea de a face să existe această carte am avut-o în vara acestui an dar luându-mă cu altele – care s-au dovedit că, de fapt, nu meritau atâta stăruinţă – am lasat-o deoparte şi am amânat-o fără un termen precis. Abia acum câteva zile, când trimiţându-i lui Alexandru Nemoianu, în America, mai multe imagini din „casa magică” unde se adunaseră comorile Marietei şi ale lui Bucur Chiriac, mi-am dat seama, citind tulburătorul răspuns ce îmi dăduse, că greşisem, şi că sosise vremea potrivită de a o săvârşi. De fapt, ceea ce îmi scrisese cel ce a arătat „Semnele Vremii” m-a întărit în convingerea mea şi m-a fortificat în hotărârea de a face tot ce este omeneşte de făcut pentru a ne arăta „faţa noastră secretă”, tiparul neschimbat şi impenetrabil. Căci contrar a ceea ce se crede, România tainică este incalculabil mai demnă de a fi ţinută minte şi mai bogată prin atitudini, gesturi şi chipuri exemplare decât „Româniile de suprafaţă” şi decât „ţara simplificată”, născocită pentru vitrină şi pentru creaţia de realităţi fictive ale „jucăriei circulare” ce năuceşte mulţimile şi le împinge în haosul fără viitor. Ocazia acestei cărţi este o danie, de fapt o „Colecţie de artă românească” adunată de proprietari în mai bine de cincizeci de ani de ani printr-o impresionantă stăruinţă, prin nenumărate privaţiuni şi reţineri care, toate, au însemnat supunerea la un scop superior şi la o idee înaltă ce se înţelege rar şi se preţuieşte şi mai rar. Ea este, deopotrivă, istoria unui vis: căci donatorii de azi au nădăjduit întotdeauna că vor apuca ziua când rodul eforturilor se va traduce într-un dar către locul de unde se trag şi pentru cei care, în viitor, ar putea să le pomenească „numele bun” şi să-l facă, aşa cum şi merită, de neuitat. Povestea acestei danii va trebui spusă odată în amănuntele „vieţilor exemplare” ce ne sunt trebuincioase ca model şi cu mai multă materie decât micul compendiu încercat aici. Căci, la drept vorbind, Marieta şi Bucur Chiriac sunt doi oameni obişnuiţi, ce ne sunt contemporani. El a fost muzeograf, apoi funcţionar de editură şi de minister, a scris cărţi de poezii şi de călătorie; ea a fost profesoară. Şi-au pierdut fiica în tinereţe şi această tragedie cumplită i-a pecetluit pentru toată viaţa. Au avut „casa deschisă” ani de zile, primind întotdeauna pictori, scriitori, „lume culturală diversă”, o mică utopie de Bucureşti de altadată pe care am înfăţişat-o, atât cât m-am priceput, în „Tablou imaginar de familie”, unul din volumele din „Memoria ca un concert baroc”. Acum sunt bătrâni şi bolnavi. Îi cunoscusem odinioară dar ani la rândul nu i-am mai întâlnit, în vremea când eu mă retrăsesem cu totul din „realitatea cotidiană”; până când mi-au deschis uşa ca să îmi ceară să îi ajut să nu fie zvârliţi în stradă de către „noii stăpâni”. Era, cred, prin anul 2002, când isteria „redobândirilor” (de fapt o uriaşă afacere controlată de aripa economică a „Marii Cârdăşii” româneşti) începuse să-şi arate cele dintâi urmări catastrofale. Casa unde locuiau de zeci de ani – şi unde se adapostea colecţia strânsă cu sacrificii şi adeseori chiar şi cu preţul pâinii luate de la gură – era aşezată pe strada Povernei, aproape de Piaţa Romană, la câteva străzi de clădirea unde locuim; o zăream uneori seara când ieşeam împreună cu Mariana Brăescu să luăm aer, după zilele nesfârşite şi grele de trudă neimaginabilă, înhămaţi la jug ca să câştigăm bani şi să rămânem liberi şi „răzeşi”. Povestea lor era dramatică prin efect însă de tot obişnuită pentru mine care ştiam cu precizie cum se „împroprietăresc” grupurile de gangsteri cu gulere albe în climatul de jaf dezlănţuit al zilei de azi: îi terorizau nişte „redobânditori” care, după ce îi chemaseră în judecată şi câştigaseră „după tipic”, îi anunţaseră recent că nu îi mai pot păsui şi că trebuie să plece oriunde vor vedea cu ochii. Nu lipseau, bineînţeles, ameninţările prea puţin voalate şi nici incursiunile de ţigani spărgători, tocmiţi în scopul descurajării. Devenise, deci, evident că nu se mai putea face nimic decât să se obţină cât se putea mai mult – nu numai „îngăduinţă” – de la jefuitori şi să se ajungă la o învoială. I-am sfătuit să îi convoace la o şedinţă de tratative şi aşa au făcut, sosind şi eu acolo, la câteva minute după ei. Când au văzut cu cine au de-a face, „redobânditorii” şi-au dat seama că o să trebuiască să vâre adânc mâna în buzunar şi, după câteva propuneri inacceptabile, au hotărât să platească o sumă de răscumpărare impresionantă pentru „imobiliarul” de atunci; în acest fel, am putut să-i îndrum să-şi cumpere un apartament lângă Parcul Kiseleff şi să rămână şi cu o sumă folositoare la nevoie. Atunci am aflat şi ceea ce îi chinuia tot atât de mult ca şi acest episod: de câţiva ani, încercau să doneze colecţia lor de artă („o comoară” ce cuprindea peste 250 de picturi splendide, „nume mari”, sute de desene şi „grafică” având aceiaşi însemnatate, sculpturi, icoane pe lemn şi pe sticlă, „măşti”, ceramică foarte diversă, mobilier vechi, ţărănesc etc.) către Oraşul Buzău ori către Episcopia Buzăului. Încercaseră şi la Muzeul din Ploieşti, unde Bucur Chiriac fusese angajat cu mulţi ani în urmă însă fără nici un rezultat pozitiv: pretutindeni răspunsul se traducea printr-o ridicare din umeri ori, în rare cazuri, în promisiuni vagi de unde nu se alegea decât praful. Cel mai mult îi amărâse nepăsarea „buzoienilor”, unde el ar fi vrut, totuşi, să lase ceea ce a adunat căci se născuse acolo, într-un cartier sărac, şi se gândea că „spiritului Locului” îi este dator şi atunci când nu va mai fi pe Pământ. Stăruinţele au continuat şi anul trecut, pe la mijlocul verii, am izbutit să ajungem la o înţelegere cu Primăria (condusă acum de un bărbat cu minte clară, de fapt un „gospodar”) şi „mecanismele de donaţie”, acceptate în sfârşit, s-au pus în mişcare. Spun „mecanisme” fiindcă procedurile sunt laborioase şi s-au întins pe multe luni, abia încheindu-se acum, când „darul” e făcut, „piesele” sunt pregătite să se expună în Muzeu şi mai rămâne doar „contractul în formă autentică” de semnat, o simplă formalitate ce se va face curând. Pe acesta l-am redactat eu şi am avut grijă să existe clauze sângeroase de revocare a donaţiei căci am experienţa sinistră a „Colecţiei Dimitrie Ghiaţă” care, conservată „pe loc” până în 90, astăzi este practic dispărută acum iar clădirea – donată odată cu colecţia stă goală şi nelocuită pe o stradă în Cartierul Cotroceni până cînd i se vor şterge urmele cu totul prin „vânzarea clădirii” şi evaporarea definitivă a tablourilor, astăzi în mod formal „doar strămutate”. Am rămas stupefiat aflând despre acest episod atunci când nepoata pictorului (scriitoarea Wanda Ostap, soţia lui Francis Dessart, de la Bruxelles, autorul „Reconquistei” şi al cărţii despre „Gandhi”, editată de mine nu prea demult) mi-a arătat situaţia şi „dosarul de presă” (masiv însă inutil) şi am recitit împreună contractul încheiat, neglijent, în 1962, şi lipsit cu totul de orice capacitate de recuzare, ceea ce o face să aibă „mâinile legate” şi pe ea şi pe orice alt posibil intervenient, indiferent cine ar putea fi acesta; „urmaş”, autoritate ori cetăţeni revoltaţi de nepăsarea sau atitudinea prădalnică a Statului iresponsabil. Tulburător în cazul Marietei şi al lui Bucur Chiriac, doi oameni de o bunătate uimitoare, mai este încă un fapt: ei şi-au păstrat „pentru ei”, şi, poate, pentru „zile negre”, doar câteva tablouri de care nu se pot despărţi; şi câteva cărţi. Restul a fost dăruit; o avere. Şi, atunci, cum să nu mă gândesc că în această ţară sunt mai multe lucruri de admirat decât de dispreţuit chiar dacă zilele şi nopţile noastre sunt agitate de dansurile satanice ce ajung până la noi, de departe, din lumea ficţiunii de televizor? Oameni precum sunt aceştia şi, deopotrivă, cei care – „mărturisind” aici – arată înţelegerea „daniei”, însemnătatea „Locului” şi laudă, uneori înlăcrimaţi, „bunăvoirea” acolo unde o disting cu greu în ceţurile vremurilor stricate, sunt şi cei care, dacă vom avea un viitor, vor fi între cei ce au putut arăta drumul şi au lăsat „cuvintele adevărate către urmaşi”, mâine şi poimâine, şi din „neam în neam”. 17 noiembrie 2006, Sfântul Grigore Taumaturgul şi Cuviosul Lazăr Zugravul ( prefata la vol. ” DANIE „,”LOC” SI BUNAVOIRE”)-despre Colectia de arta ” Marieta si Bucur Chiriac”

Anunțuri


Pentru o vizualizare mai bună, folosiţi MOZILLA FIREFOX

__________________________________________

__________________________________________

Artur Silvestri - fondator ARP

ARTUR SILVESTRI ŞI CĂRŢILE LUI - emisiune TV

__________________________________________

Despre recuperarea patrimoniului cu Mariana Brăescu - emisiune TV

__________________________________________

ATENŢIE! NOU! EMISIUNE DOCUMENTAR TV - „Asociaţia Română pentru Patrimonium - o creaţie a lui Artur Silvestri“ >>>>>

__________________________________________

ARTUR SILVESTRI în lumina eternităţii - film documentar>>>>

__________________________________________

Remember Artur Silvestri – Noi suntem România tainică>>>>

__________________________________________

CELE MAI NOI APARIŢII EDITORIALE ARTUR SILVESTRI

„Aşa cum l-am cunoscut“.pdf>>>>

_______________________________

Artur Silvestri - „Fapta_culturală“.pdf>>>>

_______________________________

Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf

_______________________________

Radiografia spiritului creol>>>>.pdf

_______________________________

Artur Silvestri - „Apocalypsis cum figuris“.pdf>>>>

_______________________________

Artur Silvestri - „Perpetuum mobile“.pdf>>>>

_______________________________

coperta I

_________________________________

Sper din tot sufletul ca această carte să-şi împlinească menirea, să apropie cititorul de cărţile şi ideile sale. Să-l ajute să înţeleagă câte ceva din personalitatea, din „modelul Silvestri“ şi nu în ultimul rând, aşa cum spunea el însuşi, să-i înţeleagă „cerul sufletesc“.

Mariana Brăescu Silvestri

_________________________________ >>>„Artur Silvestri – Vocaţia căii singuratice“.pdf>>> _________________________________
coperta-i ____________________________ • Cartea In memoriam ARTUR SILVESTRI- mărturii tulburătoare, prima din colecţia In memoriam Artur Silvestri. Este o carte emoţionantă, pentru că ea cuprinde sentimentele, regretele şi amintirile dumneavoastră şi ale altor oameni care l-au cunoscut, apreciat, iubit... >>>> ___________________________________ >>>In memoriam ARTUR SILVESTRI - mărturii tulburătoare.pdf>>> ___________________________________ copert-final_tipar ___________________________________

• Albumul FRUMUSEŢEA LUMII CUNOSCUTE - de ARTUR SILVESTRI. Este o carte unica, ce cuprinde ultimele texte scrise de Artur Silvestri, adevărate bijuterii literare despre lumea vazută, tulburătoare prin frumuseţea sufletească şi sensibilitatea autorului lor. Albumul este ilustrat de artistul plastic Vasile Cercel.

____________________________________ >>>>Vizualizati aici ARTUR SILVESTRI: ,,Frumusetea lumii cunoscute”. pdf>>>>> ____________________________________

CĂRŢI CE VOR APĂREA ÎN CURÂND ÎN ACEEAŞI COLECŢIE

În colecţia IN MEMORIAM Artur Silvestri

• ARTUR SILVESTRI - Editorul sau grădinarul dăruit

• ARTUR SILVESTRI - Aşa cum l-am cunoscut

___________________________________

Adrese de corespondenţă:

- texte despre Artur Silvestri: mariana.braescu.silvestri@gmail.com

- alte texte pentru publicat în revistele online: publicatiile.arp@gmail.com _______________________________

CELE MAI NOI APARIŢII DESPRE ARTUR SILVESTRI

VDP decembrie 2008.qxd

„IN MEMORIAM ARTUR SILVESTRI“, supliment al revistei „VIAŢA DE PRETUTINDENI“ puteţi citi aici >>>>>

___________________________________
____________________________________

OPERA ÎNTR-UN POSIBIL ARTICOL DE DICŢIONAR >>>>

___________________

OPINII DESPRE OPERĂ >>>>

ARTUR SILVESTRI – Opera

___________________________

ARTUR SILVESTRI - Schiţă biografică >>>>

___________________________

Slujba de înmormântare a lui Artur Silvestri, Mănăstirea Pasărea, 4 decembrie 2008

Pentru a citi mesajele de condoleanţe clik aici >>>>>

_________________

PAGINI ALESE DIN OPERA SI DIN EXEGEZA DESPRE AUTOR

CARTI DE IERI SI DE AZI

_________________________ _________________________
__________________________________ " AL CINCILEA PATRIARH " ______________________________________ _______________________________________ _______________________________________ _______________________________________
Noiembrie 2017
L M M M V S D
« Noi    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

_____

Temele cele mai cautate

Referinte cautate

  • Niciunul

REFERINTE/click pe tema preferata

· arhive necesare

· asociatii si organizatii

· biblioteca virtuala

· edituri arp

· efigii

· fapte de azi

· lecturi recomandate

· programul intermundus - pune romanii in legatura

· publicatii arp

· reviste romanesti

· scriitori de azi


%d blogeri au apreciat asta: