By ARP

Recitesc cuvintele scrise de Artur Silvestri despre pomenire, prefaţa la cartea sa Memoria ca un concert baroc, şi mă întreb în ce măsură pot fi considerate ca un presentiment: în viaţa noastră prea firavă ce se desparte cu doar o clipă de nevăzut, rămân, la drept vorbind, doar urma ce lăsăm şi pomenirea ce o facem, cui ne simţim datori1. Sunt scrise în septembrie 2004, de ziua Înălţării Sfintei Cruci.

Au trecut puţini ani de la prima noastră întâlnire şi iată-mă vorbind despre el la timpul trecut. 2004 este anul în care l-am cunoscut, la început de vară. Să fi fost întâmplarea? Lucram ca redactor la emisiunea Identităţi a Televiziunii Române, instituţie care mi-a fost, dacă stau să mă gândesc bine, a doua casă. Eram preocupată de mai mulţi ani de comunităţile etnice şi de personalităţile care s-au născut în mijlocul acestora. La drept vorbind, migraţia popoarelor de aici, din Balcani, de-a lungul istoriei, m-a fascinat. Mă tot întrebam cine suntem, care ne sunt adevăratele rădăcini, ce moşteniri avem.

Despre Artur Silvestri, în calitatea Domniei Sale de critic literar şi istoric al civilizaţiilor, auzisem dar fără să fi avut ocazia de a-l fi cunoscut. I-am întâlnit apoi numele în revista Casa LUX, ca semnatar al unor articole despre imobiliare şi m-a frapat rezonanţa, puţin străină, a numelui său. Am telefonat, m-am prezentat şi am explicat motivul pentru care îl deranjez. Crezusem că se trăgea din neam de italieni, având în vedere lunga coabitare a românilor cu cei din peninsulă şi a existenţei unei comunităţi numeroase şi astăzi, la noi. Mi-a explicat că mă înşel şi este urmaşul unei familii mixte de macedoneni şi români. A acceptat propunerea mea de participare la emisiune şi aşa ne-am întâlnit. Mi-a părut a fi uşor circumspect, interiorizat, chiar timid, modest şi primitor. După primele tatonări reciproce de cunoaştere, ne-am descoperit multe puncte comune şi discuţia noastră s-a întins pe mai multe ore. Treceam de la un subiect la altul cu plăcere şi cu surpriză. Aşa s-au născut cele două episoade ale filmului intitulat În căutarea rădăcinilor, din care a avut amabilitatea să publice fragmente în cartea Nu suntem singuri.

Am descoperit, în conversaţiile noastre, un om profund, ataşat de valorile familiale, de strămoşii veniţi de undeva dinspre munţii Pindului şi de urmaşii lui Iancu Jianu, pe linie paternă. Se pare că bunica dinspre mamă, Maria, a constituit pentru el un model. Mi-a povestit cu dragoste despre caracterul ei desăvârşit şi hotărât, despre bunătatea şi înţelepciunea de care a dat dovadă în momente hotărâtoare dar şi despre credinţa în cele sfinte. În timp, Artur Silvestri a devenit şi el religios, odată cu sedimentarea convingerilor intelectuale. Era mândru de înrudirea sa, pe linie paternă, cu Tit Simedrea, Mitropolit al Bucovinei, despre care mi-a vorbit mult. De altfel, activitatea sa intelectuală de mai târziu este indisolubil legată de rădăcinile sale. Şi-a dorit întotdeauna să se înrădăcineze într-o tradiţie durabilă şi tocmai acest lucru l-a făcut să-şi descopere, să-şi creeze un univers de certitudini.

Întâlnirea de prin 1968 cu „domnul Dinu” şi cu minunata sa bibliotecă, undeva prin sudul Italiei, i-au format gustul şi i-au deschis calea spre cultură.

Arheologul Dinu Adameşteanu a fost unul dintre oamenii învăţaţi, dintre oamenii mari care l-au ajutat să-şi găsească calea în viaţă, să-şi îndeplinească destinul de intelectual.

Au urmat alţi oameni mari pe care i-a cunoscut în diferite momente ale vieţii: Mircea Eliade – mi-a arătat corespondenţa, pe care au purtat-o, minunatul său ghid prin Paris – pictorul Ioan C. Mirea, pe care l-a întâlnit în 1971, Cioran, Traian Filip, doamna Zoe Buşulenga şi atâţia alţii despre care a povestit cu nostalgie în cărţile sale de mai târziu.

În discuţiile noastre mi-a mărturisit că a fost mereu atras de societatea celor vârstnici şi mai puţin de cei de o vârstă cu el. Probabil că uimirea din copilărie faţă de oamenii învăţaţi, admiraţia faţă de cei cu prestanţă şi stil, relicve ale altor vremuri, ale moşilor şi strămoşilor noştri, l-au făcut să preţuiască adevăratele calităţi umane, adevăratele valori, pe care mai târziu le-a luat drept model. Avea sentimentul că numai în societatea lor învaţă cu adevărat ceva valoros. Şi din acest punct de vedere a fost un om norocos pentru că a prins vremea multor oameni mari şi învăţaţi.

Putem spune oare acest lucru şi astăzi? Mă întreb în ce măsură suntem un popor blestemat, menit să-şi anuleze valorile prin omitere sau printr-o uitare voită?

Artur Silvestri îmi vorbea cu mare durere despre această uitare deliberată căreia îi căzuseră victime şi Ioan C. Mirea şi Dinu Adameşteanu, Traian Filip sau mai toţi oamenii mari, de cultură. Din păcate suntem doar biete făpturi efemere prin spaţiu şi timp. Important este ce mai rămâne după noi.

Artur Silvestri a încercat să oprească, prin opera sa, clipa, şi să o fixeze, undeva, pentru urmaşi, cu convingerea că toate cărţile sale dar şi altele, vor fi citite şi „vor face bine cuiva, cândva, într-un loc oarecare de pe pământ”.

Îmi scria într-una din scrisorile ce mi-a trimis: „Şi eu, ca şi Domnia Voastră, mă străduiesc să fac – în tăcere şi la adăpost de zgomotele lumii dezlănţuite – partea mea de bine, fără să spun decât puţin – şi uneori chiar deloc – din ceea ce fac şi nici dacă îmi este uşor sau greu, căci ştiu, aşa cum bine ştiţi, că unicul nostru criteriu este Fapta Bună; iar pe aceasta o ştie Dumnezeu, căci nu există un alt Judecător. El ne va ajuta să ducem înainte, şi cu folos, dorinţa noastră de a înfăptui şi a lăsa o urmă, o povaţă sau o îndrumare ce poate că va fi un reazem cândva, cui va avea nevoie: însetatului, flămândului, deznădăjduitului sau celor umiliţi şi obidiţi. Dar pentru aceasta avem uneori, chiar şi la Zile Mari, trebuinţă de a simţi că nu suntem singuri şi că nu suntem ai nimănui”.

Artur Silvestri credea în misterele vieţii pe care încerca – de altfel ca şi noi, ceilalţi – să le descifreze. Ce este viaţa, destinul sau moartea? Am discutat mult cu el despre diferitele întâmplări misterioase, din vieţile noastre, despre o eventuală lume paralelă, ideatică. Credeam amândoi că nimic nu este întâmplător şi că în toate există un tâlc ascuns pe care încercăm să-l desluşim. Când a ajuns la vârsta înţelepciunii, a continuat să caute în miezul lucrurilor şi a dorit să-mpărtăşească şi altora din ceea ce aflase. A făcut-o frumos, cu discreţie şi dăruire.

În cele câteva discuţii lungi pe care le-am avut cu Artur Silvestri mi-a vorbit despre ceea ce iubea şi preţuia. Îl îngrijora sănătatea mamei, familia fiind în centrul preocupărilor sale. Mi-a povestit despre casa de la poalele Ceahlăului, loc încărcat de energii ascunse, despre pierderea câinelui său credincios, despre colecţiile vechi şi valoroase de ziare şi reviste, despre cărţile şi tablourile pe care mi le-a arătat, povestindu-mi istoria lor. Era ataşat de corespondenţa vastă cu mari oameni de cultură şi de atâtea alte „comori” care formau universul său.

Au urmat întâlnirile de la Clubul Floreasca din Capitală, cu ocazia acordării Premiilor Patrimoniului Naţional din partea A.R.P., unde gazda primitoare făcea onorurile unei selecte recepţii având câte o vorbă pentru fiecare din cele câteva sute de invitaţi. Nu doar o vorbă, dar şi cadouri constând din pachete voluminoase de cărţi, reviste, alte publicaţii.

Îmi lipsesc astăzi frumoasele scrisori pe care le primeam cu ocazia sărbătorilor, însoţite de ultimele apariţii de carte. Din nefericire, prinsă în păienjenişul grijilor şi al problemelor cotidiene, răspunsul meu se lăsa aşteptat.

Ne-am întâlnit întâmplător, vara trecută, la magazinul NIK de pe strada Beller şi am schimbat câteva vorbe, printre rafturi, mărturisindu-i că mi-au lipsit conversaţiile noastre. A promis că va încerca să repare, dar nu a mai apucat.

Dispariţia sa a fost fulgerătoare; am rămas cu imaginea ultimei întâlniri şi cu neîncrederea că nu îl voi mai revedea. Este fără îndoială undeva, împreună cu cei mulţi pe care i-am cunoscut, preţuit sau iubit.

Să fie oare în acel univers paralel, de aburi, lumină şi vise?
ELVIRA IRŞAI,

26 mai 2009.



Pentru o vizualizare mai bună, folosiţi MOZILLA FIREFOX

__________________________________________

__________________________________________

Artur Silvestri - fondator ARP

ARTUR SILVESTRI ŞI CĂRŢILE LUI - emisiune TV

__________________________________________

Despre recuperarea patrimoniului cu Mariana Brăescu - emisiune TV

__________________________________________

ATENŢIE! NOU! EMISIUNE DOCUMENTAR TV - „Asociaţia Română pentru Patrimonium - o creaţie a lui Artur Silvestri“ >>>>>

__________________________________________

ARTUR SILVESTRI în lumina eternităţii - film documentar>>>>

__________________________________________

Remember Artur Silvestri – Noi suntem România tainică>>>>

__________________________________________

CELE MAI NOI APARIŢII EDITORIALE ARTUR SILVESTRI

„Aşa cum l-am cunoscut“.pdf>>>>

_______________________________

Artur Silvestri - „Fapta_culturală“.pdf>>>>

_______________________________

Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf

_______________________________

Radiografia spiritului creol>>>>.pdf

_______________________________

Artur Silvestri - „Apocalypsis cum figuris“.pdf>>>>

_______________________________

Artur Silvestri - „Perpetuum mobile“.pdf>>>>

_______________________________

coperta I

_________________________________

Sper din tot sufletul ca această carte să-şi împlinească menirea, să apropie cititorul de cărţile şi ideile sale. Să-l ajute să înţeleagă câte ceva din personalitatea, din „modelul Silvestri“ şi nu în ultimul rând, aşa cum spunea el însuşi, să-i înţeleagă „cerul sufletesc“.

Mariana Brăescu Silvestri

_________________________________ >>>„Artur Silvestri – Vocaţia căii singuratice“.pdf>>> _________________________________
coperta-i ____________________________ • Cartea In memoriam ARTUR SILVESTRI- mărturii tulburătoare, prima din colecţia In memoriam Artur Silvestri. Este o carte emoţionantă, pentru că ea cuprinde sentimentele, regretele şi amintirile dumneavoastră şi ale altor oameni care l-au cunoscut, apreciat, iubit... >>>> ___________________________________ >>>In memoriam ARTUR SILVESTRI - mărturii tulburătoare.pdf>>> ___________________________________ copert-final_tipar ___________________________________

• Albumul FRUMUSEŢEA LUMII CUNOSCUTE - de ARTUR SILVESTRI. Este o carte unica, ce cuprinde ultimele texte scrise de Artur Silvestri, adevărate bijuterii literare despre lumea vazută, tulburătoare prin frumuseţea sufletească şi sensibilitatea autorului lor. Albumul este ilustrat de artistul plastic Vasile Cercel.

____________________________________ >>>>Vizualizati aici ARTUR SILVESTRI: ,,Frumusetea lumii cunoscute”. pdf>>>>> ____________________________________

CĂRŢI CE VOR APĂREA ÎN CURÂND ÎN ACEEAŞI COLECŢIE

În colecţia IN MEMORIAM Artur Silvestri

• ARTUR SILVESTRI - Editorul sau grădinarul dăruit

• ARTUR SILVESTRI - Aşa cum l-am cunoscut

___________________________________

Adrese de corespondenţă:

- texte despre Artur Silvestri: mariana.braescu.silvestri@gmail.com

- alte texte pentru publicat în revistele online: publicatiile.arp@gmail.com _______________________________

CELE MAI NOI APARIŢII DESPRE ARTUR SILVESTRI

VDP decembrie 2008.qxd

„IN MEMORIAM ARTUR SILVESTRI“, supliment al revistei „VIAŢA DE PRETUTINDENI“ puteţi citi aici >>>>>

___________________________________
____________________________________

OPERA ÎNTR-UN POSIBIL ARTICOL DE DICŢIONAR >>>>

___________________

OPINII DESPRE OPERĂ >>>>

ARTUR SILVESTRI – Opera

___________________________

ARTUR SILVESTRI - Schiţă biografică >>>>

___________________________

Slujba de înmormântare a lui Artur Silvestri, Mănăstirea Pasărea, 4 decembrie 2008

Pentru a citi mesajele de condoleanţe clik aici >>>>>

_________________

PAGINI ALESE DIN OPERA SI DIN EXEGEZA DESPRE AUTOR

CARTI DE IERI SI DE AZI

_________________________ _________________________
__________________________________ " AL CINCILEA PATRIARH " ______________________________________ _______________________________________ _______________________________________ _______________________________________
August 2017
L M M M V S D
« Noi    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

_____

Temele cele mai cautate

REFERINTE/click pe tema preferata

· arhive necesare

· asociatii si organizatii

· biblioteca virtuala

· edituri arp

· efigii

· fapte de azi

· lecturi recomandate

· programul intermundus - pune romanii in legatura

· publicatii arp

· reviste romanesti

· scriitori de azi


%d blogeri au apreciat asta: