By ARP

Nu am fost în stare nici acum doi ani, nici acum un an să scriu vreun rând despre Artur Silvestri, după cum nici acum nu îmi este deloc uşor, dar…

Artur Silvestri, drapat/ascuns de ochelari ”Cosa Nostra” şi de cea mai neagră-neagră mustaţă ultra-deasă din literatura română, nu mi-a inspirat niciodată teamă.

Chit că era, la revista ,,Luceafărul’’, hebdomadar al Uniunii Scriitorilor, prin anii ’80, renumit drept cel mai …dur, cel mai virulent critic literar.

Dacă aveai cât de cât ochi exersat şi dacă îl priveai fie şi numai o frântură de clipă pe Artur Silvestri, pricepeai imediat că el ascundea un suflet mare, de copil.

Era un om cât se poate de normal, parcă oltean sadea, omenos, gata să-şi dea nu doar haina, ci şi cămaşa de pe el, dacă intrai pe aceeaşi lungime de undă, în consonanţă/rezonanţă şi în armonie cu el.

În Artur îşi avea cuib însuşi curcubeul.

De o bunătate şi generozitate ieşite din comun, însă straşnic mascate/camuflate după musteaţa pandurească, de vajnic muşchetar, părul negru corb şi ochelarii aşijderea, Prinţul Artur putea deveni instantaneu „şarpe de dudău, de-l galbin, de muşcă rău”, în caz că îi atingeai mândria voievodală cu o vorbă anapoda sau fie şi numai cu o privire nelalocul ei.

Blândul Artur – despre care abia după naşterea sa în cer am aflat că venise pe acest tărâm în Bucureşti şi era copilărit pe plaiurile de poveste numite Drăgăneşti Vlaşca – poposea în acei ani, ’80, în Craiova şi în Dolj, împreună cu prietenii săi de la ,,Luceafărul’’: Nicolae Dan Fruntelată, Mihai Ungheanu, Ion Gheorghe.

Veneau invitaţi de poetul Nicolae Petre- Vrânceanu, pe atunci director al Casei Creaţiei Populare Dolj, şi de celelalte foruri culturale ale vremii.

Veneau nu din vreo obligaţie anume, ci chemaţi de dorul de ţară, dorul de a se întâlni şi a se îngădui cu prieteni adevăraţi, deloc muşcaţi de patimi obscure.

Veneau pentru a scăpa de viesparul bucureştean.

Veneau pentru a-şi încărca bateriile sufleteşti.

Pentru a se încărca de lumina, seninătatea, spiritul pandur şi energia pozitivă a oltenilor de acasă.

Şi toate aceste regaluri de poezie şi de taină deloc grăbită, fie în Băileşti, Ostroveni sau Dăbuleni, fie în Craiova, ne umpleau tuturor inima de bucuria curată a prieteniei, a convingerii că nu suntem, nici unii, nici alţii, singuri pe lume.

Eram, cu toţii, solidari cu tradiţiile culturale extrem de valoroase ale românilor şi ale românimii, pe care, fiecare, după puterile sale, le apăram şi le promovam cu ardoare, dar eram şi contemporani cu …noi înşine, cu presimţitul amurg al secolului XX şi al mileniului al doilea, amurg deloc stresant ori bulversant, după percepţia noastră de atunci.

 

Şi, Doamne, cât eram de tineri şi de frumoşi !

Botezaţi în idealuri şi năzuinţe înalte, logodiţi cu steaua pururi vie a biruinţei sigure, mântuitoare.

Stăteam de vorbă, tăinuiam, comunicam deplin şi ne cuminecam reciproc, fără a ne pretinde nimic unul altuia.

Poate doar, subînţeles, gândul de a nu pierde copilăria şi copilărirea din noi, inocenţa. Pentru că, nu-i aşa?: ,,Când ai pierdut copilul din tine, înseamnă că ai murit demult’’ – după cum grăia Constantin Brâncuşi.

 

Artur Silvestri era, în acea vreme, luptătorul din  linia întâi a revistei ,,Luceafărul’’ pentru promovarea ideii de policentrism cultural. Din perspectiva că nu doar Capitala administrativă a României deţine şi titlul exclusiv de capitală culturală, ci fiecare dintre metropolele istorice, Iaşi, Cluj, Baia Mare, Oradea, Timişoara, Craiova, Braşov, Târgu Mureş, Constanţa, dar şi municipii   precum Bacău, Bistriţa, Ploieşti, Târgovişte, Piteşti, Zalău, sunt capitale regionale, care au dat, de-a lungul timpului, şi continuă să lanseze valori veritabile.

Călăreţ solitar, dar cu o tărie de caracter indubitabilă şi un profesionalism de invidiat, Artur făcea să supravieţuiască, peste epoci, poate chiar fără să ştie el însuşi la acel moment, mitul Călăreţului Trac, mitul Cavalerilor Danubieni.

Criticul literar, cu verb deseori şfichiuitor, virulent, dar bine argumentat, Artur Silvestri a dat relief unei noi hărţi literare a României deceniilor postbelice.

Dacă Al. Piru, cel mai valoros discipol şi continuator al titanului George Călinescu, a fost etalonul criticului universitar, specializat în TOATE epocile literare, îmi place să afirm că Artur Silvestri şi-a propus să fie, nu doar ca temperament şi purtător de sabie sarcastică, un demn urmaş al acestuia. Dar şi al mai blânzilor, însă rasaţi întrutotul, George Munteanu, Ion Rotaru, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Romul Munteanu.

Pasiunea, siguranţa şi rectitudinea intelectuală cu care s-a angajat în susţinerea, cu argumente irefragabile, a literaturii străromâne şi a realităţii că, în spaţiul daco-român, literatura dăinuie nu doar de 650 de ani, ci de vreo două milenii şi mai bine, îi asigură istoricului literar Artur Silvestri un loc unic în panorama acestui domeniu atât de bogat în noutăţi şi valori încă necercetate.

După lovitura de stat şi contrarevoluţia capitalisă din decembrie 1989, în contextul în care Securitatea şi Armata au predat ţara, de bună voie şi nesilite de nimeni, ocupanţilor de toate culorile, despre Artur nu am ştiut mai nimic aproape un deceniu.

În mod straniu a dispărut din viaţa publică.

După 1990, Artur Silvestri s-a afirmat cu o fervoare demnă de invidiat, dar şi de … invective, din partea delatorilor (cine nu e înjurat nu are valoare! – spune o vorbă din bătrâni).

Structura lui de combatant pe multiple fronturi, curăţenia de icoană a sufletului său viscolit de doruri nemuritoare, spiritul scormonitor, de cercetător asiduu, cu maximă rigoare şi acribie indubitabilă, cu o cultură solidă, generală şi de specialitate, în varii domenii, de la literatură şi artă, la istorie, arhelogie şi religie, statutul de apărător al patrimoniului cultural naţional, al românismului  şi panromânismului, al specificului nostru naţional – care ne asigură anvergura europeană şi universală – l-au metamorfozat pe Artur Silvestri într-un iniţiator de proiecte de anvergură eminesciană (mă refer la proporţii) şi într-un vârf de lance redutabil, de neînvins.

Zecile de cărţi la care a trudit şi pe care le-a publicat o fac pe bunica sa, Învăţătoarea, care l-a modelat din fragedă pruncie, să zâmbească a mulţumire, de acolo de sus, unde s-a retras şi unde s-au reîntâlnit acum doi ani şi aproape patru luni.

Simpla citare a câtorva titluri este deosebit de semnificativă: ,,Arheologia unei ore – 1886, de Sfinţii Voievozi. Eminescu la Mânăstirea Neamţ’’, ,,Misterul fructelor – O fabulă despre soarta manuscriselor pierdute’’, ,,Radiografia spiritului creol – Cazul Miron Radu Paraschivescu,, ,,Arhetipul călugărilor sciţi – Eseuri despre Bizanţul paralel”, ,,Fabula căii singuratice – Elemente de istorie culturală apocrifă’’, ,,Revolta fondului neconsumat – cazul Zaharia Stancu’’, ,,Memoria ca un concert baroc’’ (trei volume), ,,Secretul rugului aprins’’, ,,Bizanţ înainte de Bizanţ’’, ,,Orfeul perpetuu” – toate din domeniul istoriei culturii, numărul apariţiilor editoriale din acest segment fiind de 23.

Li se adaugă 16 cărţi încadrate la analiză imobiliară, economică şi socială, extrem de interesante, aproape toate cu caracter de pionierat în România, 13 volume de opere traduse, nouă de documentare iniţiate şi îngrijite de Artur Silvestri, precum şi două cărţi de proză.

Toate acestea dau seamă despre spiritul enciclopedic, anvergura de profesionist al scrisului, de cărturar autentic şi apărător autorizat al valorilor.

Autor al fascinantului proiect cultural România Tainică, Artur Silvestri şi-a pecetluit destinul de Tainic mântuit prin plecarea sa timpurie la Domnul.

Cerându-mi scuze pentru faptul de a fi adăstat poate prea mult sub geana de lumină a evocării chipului/omului Artur Silvestri, afirm că doamna Mariana Brăescu este apărătorul cel mai avizat al imaginii lui Artur, aşa după cum profesorul univ. dr. George Sorescu este apărătorul neobosit al fratelui său mai mic, Marin Sorescu, căruia îi valorifică în postumitate operele inedite sau mai puţin cunoscute, corespondenţa de familie, notele de călătorie, jurnalele.

Ţin să o felicit pe Mariana Brăescu pentru inspiraţia de a-şi fi vândut afacerea Casa  Lux şi de a se dedica exclusiv scrisului, creaţiei în proză, concomitant cu punerea în valoare a vastei opere a regretatului său soţ şi cu continuarea proiectelor culturale lansate de el.

 

Felicitări, Mariana Brăescu.

Felicitări Vitoria Lipan – era să zic.

O zic totuşi, Şi o scriu.

Craiova, 11 martie 2011

 

 

 

 

 

 

Anunțuri


Pentru o vizualizare mai bună, folosiţi MOZILLA FIREFOX

__________________________________________

__________________________________________

Artur Silvestri - fondator ARP

ARTUR SILVESTRI ŞI CĂRŢILE LUI - emisiune TV

__________________________________________

Despre recuperarea patrimoniului cu Mariana Brăescu - emisiune TV

__________________________________________

ATENŢIE! NOU! EMISIUNE DOCUMENTAR TV - „Asociaţia Română pentru Patrimonium - o creaţie a lui Artur Silvestri“ >>>>>

__________________________________________

ARTUR SILVESTRI în lumina eternităţii - film documentar>>>>

__________________________________________

Remember Artur Silvestri – Noi suntem România tainică>>>>

__________________________________________

CELE MAI NOI APARIŢII EDITORIALE ARTUR SILVESTRI

„Aşa cum l-am cunoscut“.pdf>>>>

_______________________________

Artur Silvestri - „Fapta_culturală“.pdf>>>>

_______________________________

Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf

_______________________________

Radiografia spiritului creol>>>>.pdf

_______________________________

Artur Silvestri - „Apocalypsis cum figuris“.pdf>>>>

_______________________________

Artur Silvestri - „Perpetuum mobile“.pdf>>>>

_______________________________

coperta I

_________________________________

Sper din tot sufletul ca această carte să-şi împlinească menirea, să apropie cititorul de cărţile şi ideile sale. Să-l ajute să înţeleagă câte ceva din personalitatea, din „modelul Silvestri“ şi nu în ultimul rând, aşa cum spunea el însuşi, să-i înţeleagă „cerul sufletesc“.

Mariana Brăescu Silvestri

_________________________________ >>>„Artur Silvestri – Vocaţia căii singuratice“.pdf>>> _________________________________
coperta-i ____________________________ • Cartea In memoriam ARTUR SILVESTRI- mărturii tulburătoare, prima din colecţia In memoriam Artur Silvestri. Este o carte emoţionantă, pentru că ea cuprinde sentimentele, regretele şi amintirile dumneavoastră şi ale altor oameni care l-au cunoscut, apreciat, iubit... >>>> ___________________________________ >>>In memoriam ARTUR SILVESTRI - mărturii tulburătoare.pdf>>> ___________________________________ copert-final_tipar ___________________________________

• Albumul FRUMUSEŢEA LUMII CUNOSCUTE - de ARTUR SILVESTRI. Este o carte unica, ce cuprinde ultimele texte scrise de Artur Silvestri, adevărate bijuterii literare despre lumea vazută, tulburătoare prin frumuseţea sufletească şi sensibilitatea autorului lor. Albumul este ilustrat de artistul plastic Vasile Cercel.

____________________________________ >>>>Vizualizati aici ARTUR SILVESTRI: ,,Frumusetea lumii cunoscute”. pdf>>>>> ____________________________________

CĂRŢI CE VOR APĂREA ÎN CURÂND ÎN ACEEAŞI COLECŢIE

În colecţia IN MEMORIAM Artur Silvestri

• ARTUR SILVESTRI - Editorul sau grădinarul dăruit

• ARTUR SILVESTRI - Aşa cum l-am cunoscut

___________________________________

Adrese de corespondenţă:

- texte despre Artur Silvestri: mariana.braescu.silvestri@gmail.com

- alte texte pentru publicat în revistele online: publicatiile.arp@gmail.com _______________________________

CELE MAI NOI APARIŢII DESPRE ARTUR SILVESTRI

VDP decembrie 2008.qxd

„IN MEMORIAM ARTUR SILVESTRI“, supliment al revistei „VIAŢA DE PRETUTINDENI“ puteţi citi aici >>>>>

___________________________________
____________________________________

OPERA ÎNTR-UN POSIBIL ARTICOL DE DICŢIONAR >>>>

___________________

OPINII DESPRE OPERĂ >>>>

ARTUR SILVESTRI – Opera

___________________________

ARTUR SILVESTRI - Schiţă biografică >>>>

___________________________

Slujba de înmormântare a lui Artur Silvestri, Mănăstirea Pasărea, 4 decembrie 2008

Pentru a citi mesajele de condoleanţe clik aici >>>>>

_________________

PAGINI ALESE DIN OPERA SI DIN EXEGEZA DESPRE AUTOR

CARTI DE IERI SI DE AZI

_________________________ _________________________
__________________________________ " AL CINCILEA PATRIARH " ______________________________________ _______________________________________ _______________________________________ _______________________________________
Noiembrie 2017
L M M M V S D
« Noi    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

_____

Temele cele mai cautate

Referinte cautate

  • Niciunul

REFERINTE/click pe tema preferata

· arhive necesare

· asociatii si organizatii

· biblioteca virtuala

· edituri arp

· efigii

· fapte de azi

· lecturi recomandate

· programul intermundus - pune romanii in legatura

· publicatii arp

· reviste romanesti

· scriitori de azi


%d blogeri au apreciat asta: