Cum să te stingi de boala când, uite, fulguieşte
Iar frunze mari pufoase, pe-obrajii tăi se cern
Sunt ca un foc de fluturi aceste oarbe ierni
În perne unde rustic sărutul alb dospeşte.
Şă sănii de lumină coboară-mperecheate
În calde sfâşieri pe trupurile noastre
Albastre sunt, nu vezi, tăcerile albastre
Ca nişte descompuneri de flori metalizate…
PAUL POLIDOR



Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf



____________________________
___________________________________

_________________________
_________________________
______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________