A venit toamna… cu tristetile si amintirile ei. Mi-as fi dorit sa putem intelege “impreuna” ce s-a intamplat in ultimii trei ani. ”Plecarea” parintilor, a bunului prieten ARTUR SILVESTRI, recent ridicarea la cer a Parintelui Adrian Fageteanu, m-au sensibilizat…Cuvantul mi-a ramas inclestat intr-o singuratate dincolo de cuvinte. M-am inchis in mine si mi-am creat in “chilia” mea un univers pe care nu l-as putea explica. Fiecare pierdere a fost insa si o biruinta. O apropiere spre rugaciune, ganduri si soapte pentru cei care vegheaza de undeva din Imparatia Cereasca…
Gasesc raspunsuri uneori recitind mesajele primate de la domnul ARTUR SILVESTRI…Incerc oare sa ma explic de ce nu mai scriu? Nu stiu…Adevarul este, ca, imi lipseste mai mult decat oricand ARTUR SILVESTRI, intr-o lume desantata…
A fost si ramane unic !
Prietene, soaptele mele ajung printre nouri? “Lacrima mea tacuta” a luat forma unui poem crestin ?
Dumnezeu sa-l odihneasca in Cortul Dreptilor.
* * * * *
14 Octombrie 2006, Sfanta Cuvioasa Parascheva
“Draga Doamna Gurza,
Nu va tulburati afara din cale. Ceea ce mi-ati scris mai acum o vreme scurta am inteles intocmai asa cum spuneti .
Mie, ca sa stiti, “toate imi cad bine” caci fac parte din ceea ce trebuie sa se intample;pana si raul ce mi se mai face de catre om mi se pare ca e necesar caci ma ajuta sa inteleg si mai clar natura acestui fenomen iar pe altii ii
ajuta sa se defineasca , sa cantareasca si sa continue sau sa se clatine in convingerile lor.
Pe cei ce continua, “neconditionat”, ii vad si ii aud;pe cei ce ezita ii inteleg.
Domnia Voastra trebuie sa-mi spuneti intotdeauna ceea ce credeti si sa nu va retineti la gandul ca nu “ar cadea bine”ceva sau altceva;de-aceea suntem aici, ca sa putem vorbi despre acestea fiindca nimeni , decat numai Cel ce le stie pe toate, nu detine adevarul absolut. Iar noi incercam doar sa il intelegem impreuna. “
Cu drag,
Silvestri
———- Forwarded message ———-
From: mariana gurza
Date: 14. 10. 2006 13:10
Subject: Re: cateva adaosuri
To: Artur Silvestri <artur. silvestri@gmail. com>
Iubesc prea mult oamenii dragi decat pe mine insami. Imi doresc o lume mai putin framantata si dreapta. Atata timp cat simt prezenta divina nu-mi pasa de acel “rau” ce ia diverse forme. Din pacate fac parte din acea mica categorie care preia starile celor apropiati. Am fost sfatuita duhovniceste sa ma detasez, dar o fac destul de greu. Sufletul meu freamata pentru fiecare lacrima tacuta. Sunt doar femeie, cu defecte si inima tremuranda.
Chiar daca acum plang…Eu sunt prea marunta intr-o lume a celor alesi. Iertare.
Mariana Gurza
Artur Silvestri <artur. silvestri@gmail. com> wrote:
14 Octombrie 2006, Sfanta Cuvioasa Parascheva
“Draga Doamna Gurza,
Nu m-ati inteles. Eu am spus ca nu trebuie sa va tulburati si sa va consumati din ceea ce v-a dat Dumnezeu , raspunzand chiar si prin emotie si reactie la mizeriile inevitabile;aveti un suflet tremurator si sensibil si este pacat sa-l chinuiti cu ceea ce nu putem indrepta.
Si am mai spus ca nu este obligatoriu sa aratati solidaritatea (desi acest gest ajuta mult) caci aceasta este de la sine inteleasa cand unii dintre noi sunt croiti asemanator ori pot comunica fara detalii inutile de indata ce se cunosc. Este ca si cum plantele, facute in acelasi tipar, ar fi nevoite , de fiecare data, sa spuna ca sunt plante .
Nu ati gresit insa cu nimic;sunt reactii ce onoreaza si dau un sentiment de impacare pentru cei ce le primesc prinosul si prea-plinul dar pretul tulburarii celui de la care vin mi se pare prea mare si chiar disproportionat. Raul exista. Sa nu lasam sa ajunga , in chipuri felurite, la fiecare dintre noi, strecurandu-se ca un duh prin gaura cheii. ”
Cu drag,
Silvestri
Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf
____________________________
___________________________________
____________________________________
_________________________
_________________________
______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
