ARTUR SILVESTRI

Sâmbătă, 3 oct 2009, la Drăgăneşti Vlaşca a avut loc un eveniment cultural –religios unic în istoria localităţii până acum.

D-na  Mariana Brăescu Silvestri, soţia cunoscutului şi regretatului scriitor, critic literar  şi  istoric  Artur Silvestri a îngrijit construirea la Drăgăneşti Vlaşca, a unui ansamblu monumental, comemorativ şi omagial  Artur Silvestri, format dintr-o Troiţă maramureşeană  originală, minunat sculptată în lemn şi un monument comemorativ  completat cu o carte din marmură, simbolul vieţii şi activităţii marelui cărturar.

Soţia şi părinţii lui Artur Silvestri au organizat sâmbătă, pe 3 oct, ceremonia religioasă de sfinţire a monumentului şi de pomenire a lui Artur Silvestri, o masă de pomenire şi o comemorare culturală, cum era dorinţa lui Artur Silvestri să fie pomenit.

În ciuda ploii, slujba religioasă a fost oficiată de  PS Galaction Stângă, Episcop al Alexandriei şi Teleormanului , împreună cu un sobor de preoţi locali, completaţi în cântări de câţiva absolvenţi ai Facultăţii de Teologie Bucureşti, care îl încântau altădată pe Artur Silvestri cu tradiţionalele colinde de Crăciun.

Au participat rudele lui Artur Silvestri, Primarul localităţii Drăgăneşti Vlaşca, dl. Petre Bucur împreună cu alţi reprezentanţi ai autorităţilor şi instituţiilor culturale locale, foşti colegi de şcoală şi profesori, fii ai comunei Drăgăneşti Vlaşca, locuitori şi acum în comună sau duşi de viaţă la Alexandria sau în alte părţi. Au venit şi de la Bucureşti  rude, prieteni, colaboratori de la Asociaţia Română pentru Patrimoniu, scriitoarea Cleopatra Lorinţiu cu soţul, scriitorul şi prof univ. dr. Sorin Preda,  poeta Carolina Ilica, istoricul  Gh. Iscru, etc.  Pe obrajii multora dintre cei prezenţi  la slujba religioasă, lacrimile se amestecau cu picăturile de ploaie.

Participanţii au fost invitaţi apoi la restaurantul din localitate, unde a avut loc partea a doua a evenimentului, respectiv  masa de pomenire şi partea culturală: prezentarea filmului documentar Artur Silvestri pe calea eternităţii realizat de Mariana Brăescu Silvestri în colaborare cu Cleopatra Lorinţiu.

Filmul documentar a produs o mare emoţie prin prezenţa vie a lui Artur Silvestri pe ecran, vorbind la Premiile Patrimoniului Naţional, prin imaginile din biroul său şi relatările îndurerate ale soţiei, scriitoarea Mariana Brăescu Silvestri.  În această atmosferă încărcată de emoţie, puţine lucruri se mai puteau spune şi ele au venit întâi de la tatăl lui Artur Silvestri, îndureratul părinte ce-şi putea împărtăşi doar suferinţa pe care o trăieşte, împreună cu soţia,  la pierderea unicului lor fiu.

Ce s-a fi putut face, sau spune, pentru mângâierea lor? Prea puţine ….

Totuşi, ceva trebuia spus, fiindcă Artur Silvestri nu a fost un fiu oarecare.  Teodora Mândru a arătat că, de la plecarea lui Artur Silvestri, toate aceste momente comemorative dureroase au şi o parte de frumuseţe morală, dată de valoarea personalităţii celui comemorat, dar şi de sentimentele celor care, din întreaga lume, sau de aici, din apropiere,  nu îl uită pe Artur Silvestri, îl plâng şi acum, se roagă pentru el, îl pomenesc,  scriu scrisori, articole,  poezii, cărţi dedicate lui , îi citesc cărţile, vorbesc şi scriu despre ele. Artur Silvestri nu este uitat, el este astfel prezent.  Dacă un român plecat la New York, dr Napoleon Săvescu, fondatorul şi conducătorul fundaţiei Dacia Revival şi al mişcării Dacologica, considera, la Congresul de Dacologie din iulie 2009, că ”cei ce l-am întâlnit pe Artur Silvestri şi am colaborat cu el, trebuie să ne considerăm fericiţi”, şi noi, cei de aici, trebuie să considerăm ca o şansă a vieţii faptul că l- am cunoscut  şi am trăit o perioadă în apropierea lui. Cu toată durerea, să nu uităm acest lucru.

Prof Gh Iscru, un eminent istoric dacolog, a ţinut să explice celor prezenţi marea însemnătate a activităţii istorice a lui Artur Silvestri şi de susţinere a protocronismului românesc şi zestrei noastre geto-dacice, pentru repunerea în drepturi a istoriei noastre naţionale adevărate.

Poetul G Pena, pensionar, fost profesor la Școala Drăgăneşti Vlaşca, şi-a amintit cu emoţie de Artur Silvestri, de dragostea lui extraordinară pentru cărţi, de faptul că nu şi-a uitat profesorii şi colegii, de ajutorul pe care l-a primit pentru înfiinţarea revistei Rod în ediţia electronică.

Și, astfel, multe amintiri au început să se depene…

Dar scriitoarea şi poeta Carolina Ilica, a avut, în afară cuvintele frumoase despre Artur Silvestri, ceva de spus, ceva foarte emoţionant, ceva ce trebuia spus despre soţia lui, scriitoarea Mariana Brăescu Silvestri:”O cunosc de multă vreme pe Mariana Brăescu , citeam , de mult, interviurile şi articolele ei în presă, o respectam pentru ceea ce a făcut profesional, dar acum , văzând cu câtă dăruire se îngrijeşte de memoria soţului său, cât de multe lucruri a făcut, incredibil de multe, o respect mult mai mult. Eu nu am văzut niciodată aşa ceva. Când vezi că aşa ceva  este posibil, îţi vine să nu-ţi pare rău că mori, dacă ai parte de asemenea cinstire. O iubesc şi o respect pentru toate pe Mariana şi îi doresc sănătate şi putere pentru viitor.”

Mulţumind PS Episcop Galaction şi preoţilor, d-lui Petre Bucur, primarul localităţii şi celorlalţi prezenţi, pentru participare şi sprijin, d-na Mariana Brăescu Silvestri  a oferit tuturor cărţile Frumuseţea zilei cunoscute.Zile de neuitat, de Artur Silvestri şi  Artur Silvestri-Vocaţia Căii Singuratice de Clepatra Lorinţiu. Toţi au aşteptat, la rând, să primească şi autografe pe cărţi, de la Mariana Brăescu Silvestri şi de la Cleopatra Lorinţiu.

A fost o manifestare emoţionantă şi respectuoasă, aşa cum se cuvenea, spre pomenirea şi neuitarea lui Artur Silvestri. Cred că aşa cum şi-ar fi dorit.

Iar  în poarta casei părinteşti a lui Artur Silvestri , oTroiţă, un monument şi o carte de marmură, cu istorica frază”Noi suntem România Tainică şi vocea noastră nu se va stinge, orice se va întâmpla “, amintesc şi vor aminti, tuturor trecătorilor că aici,  în Drăgăneşti Vlaşca, s-a născut şi  a primit întâi Lumina Cărţii, un mare om de cultură, un mare patriot,  Artur Silvestri.

Iar pomenirea lui să fie din neam în neam!

TEODORA MÎNDRU