În memoria lui Artur Silvestri, prieten drag, în numele a tot ceea ce ne-a unit şi nu ne va despărţi niciodată…
Verdele vieţii somn nebun alungă. Cer despletit cum noaptea vinde peştii. Nicio patima a gândului destrupat, nicio farâmă de vis nevisat. Doar tu, prietene, exilat în gandul unei femei de mătase, stai definitiv aşezat… >>>>



Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf



____________________________
___________________________________

_________________________
_________________________
______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________