Al X-lea Congres Internaţional de dacologie „Eminescu -2009”, organizat de Fundaţia Dacia Revival International (cu sediul la New York), s-a desfăşurat în perioada 15-16iunie 2009 la Bucureşti, în impozantele săli ale Cercului Militar.
Imediat după deschiderea lucrărilor Congresului printr-o retrospectivă asupra activităţii anterioare. A urmat omagierea personalităţilor culturale şi istorice implicate în mişcarea dacologă care au plecat către veşnicie în ultimul an, respectiv: prof dr. Artur Silvestri, prof.univ.dr. Nicolae Ţicleanu, prof.univ.dr.Iosif Constantin Drăgan, apoi comemorarea naşterii prof.Vasile Carabiş. A fost o „pomenire a părinţilor patriei”, cum ar fi spus Artur Silvestri, onorantă pentru toţi, organizatori, participanţi şi pentru cei comemoraţi, pomenire încheiată printr-un moment de pioasă reculegere.
Dl.Gh Şeitan, distins cercetător, istoric şi jurnalist, a vorbit, din partea organizatorilor Congresului, despre personalitatea culturală complexă, enciclopedică, Artur Silvestri. În alocuţiunea sa omagială. D-na Teodora Mîndru, în calitate de rudă şi de editor coordonator a vorbit despre mult regretatul Artur Silvestri din partea familiei. Mulţumind organizatorilor şi tuturor participanţilor la Congres pentru momentul omagial, Teodora Mîndru a spus că ” Artur ar fi trebuit să fie prezent în mijlocul dvs, al atâtor specialişti valoroşi, dintre care mulţi laureaţi ai Premiilor Patrimoniului Naţional”. Pentru Artur Silvestri, care a apărat toată viaţa valorile getice, patrimoniul naţional, fără nici un fel de folos personal, protocronismul a fost nu numai o concepţie însuşită, ci o valoare internalizată, trăită până la sacrificiu. Pe cât era mai recunoscut ca personalitate valoroasă, de frunte, om ales, pe atât Artur Silvestri se străduia să facă mai mult pentru cultura românească, pentru patrimoniul naţional, pentru semeni, convertind astfel concepţia getică a sacrificiului celui mai bun pentru poporul său.
Ca şi prof.univ.dr. Nicolae Ţicleanu (predecesorul omagiat), Artur Silvestri iubea Ceahlăul şi îl considera Kogaionul,”muntele sfânt al românilor”, la poalele căruia voia să se retragă să scrie. Acum însă, în acel loc, doar o troiţă maramureşeană şi Casa memorială Artur Silvestri vorbesc despre marele cărturar, trecut în rândul „părinţilor patriei”, pe care ne-a învăţat să-i pomenim cu recunoştinţă. Fiindcă” uitarea, spunea el, este moartea definitivă” Cât îl vom pomeni pe Artur Silvestri, va fi viu în mijlocul nostru.
Dl dr.Napoleon Săvescu, Preşedintele Fundaţiei Dacia Revival International, a concluzionat : „Artur Silvestri a făcut enorm de mult pentru cultura românească, iar cei care l-au cunoscut şi au lucrat cu el se pot considera fericiţi”.
Revolta fondului neconsumat>>>>.pdf
____________________________
___________________________________
____________________________________
_________________________
_________________________
______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
